|
Evenimente
Școala de Vară de la Făgăraș și Sâmbăta de Sus, august 2012
Stimați prieteni,
suntem onorați că avem șansa să organizăm și în acest an Școala de Vară de la Făgăraș și Sâmbăta de Sus. La fel ca în anul trecut, admiterea se va face pe bază de concurs. Câteva date importante despre SDV 2012
1)Nume: Școala de Vară de la Făgăraș și Sâmbăta de Sus
2)Organizator: Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România
3)Parteneri: Fundația Negru Vodă, Konrad Adenauer Stiftung România
4)Perioada de desfășurare: 1-7 august 2012
5)Perioada de înscriere: 10 mai - 25 iunie
6)Proba: interviu + transcriere (aprox. 1 oră)
7)Tema probei: Comunismul prin ochii copiiilor
8)Date pe care trebuie să le conțină aplicația: nume,prenume participant; nume profesor coordonator; nume instituție de învățământ, localitate; date contact (telefon obligatoriu, e-mail opțional, adresă opțional)
9) Costurile de transport se decontează în Făgăraș, la sosirea elevilor; cazarea, masa și costurile de transport/masă în cadrul excursiilor sunt asigurate de CICCR și parteneri (FNV și KAS)
Având în vedere problemele de anul trecut, câteva modificări logistice au intervenit:
1) adresa folosită pentru comunicarea cu participanții este următoarea:
cn.constantinescu@gmail.com (spațiul de stocare este mai mare și serverul mai sigur decât cel de care dispunem noi);
2) elevii care doresc să participe, sunt rugați să trimită în avans un mail cu datele pe care le-am enunțat la punctul 8 (de mai sus). În răspuns vor primi ghidul de interviu și de asemenea, consiliere pe parcursul întregii redactări; bineînțeles, elevii nu sunt obligați la participare prin simpla trimitere a mail-ului de intenție.
Urmăriți-ne și pe facebook.com ( http://www.facebook.com/ciccr)
Cu stimă,
echipa CICCR
„Numitorul Comun: Moartea” la Bistrița
Expoziția „Numitorul Comun: Moartea” la Bistrița
Suntem mai mult decât încântați să anunțăm că după o perioadă de adevărate dificultăți, reușim încă să aterizăm pe picioare și să organizăm încă un eveniment marca CICCR. Astfel, marți, 8 mai 2012, la 12:00, va avea loc vernisajul expoziției în Complexul Muzeal Bistrița, pe strada General Grigore Bălan nr. 19, în sala Grigore Bradea.
Expoziția va rămâne la Bistrița până în data de 20 mai 2012.
Cu multă stimă, vă așteptăm,
echipa CICCR
Conferinta „În căutarea victimelor comunismului” la Cluj
Stimati prieteni și colaboratori,
avem deosebita placere de a va anunta conferinta „În căutarea victimelor comunismului”, ce va fi susținută de domnul Marius Oprea în ziua de marți, 13 decembrie, la ora 13:00, la Clubul Colegiului Academic al Universității Babeș-Bolyai, str. Emmanuel de Martonne nr. 1, Cluj.
În continuarea conferinței, va fi prezentat și ultimul film, marca CICCR: „Patru feluri de a muri”.
Sperăm că vom avea onoarea de a vă avea alături.
Cu stimă,
echipa CICCR
Expoziția „Numitorul comun: Moartea”
Vineri, 21 octombrie 2011, ora 15, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, Şoseaua Kiseleff nr. 3, în Sala Foaier, va avea loc vernisajul expoziţiei Numitorul comun: Moartea. Vernisajul va fi urmat de proiecţia filmului Patru feluri de a muri, un documentar în regia lui Nicolae Mărgineanu despre crimele fostului regim comunist.
Expoziţia va fi deschisă pentru public în perioada 21 octombrie – 6 noiembrie 2011.
EXPOZIŢIA: NUMITORUL COMUN - MOARTEA
Expoziţia, găzduită de Muzeul Ţăranului Român, a fost realizată de Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR) şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer, beneficiind şi de colaborarea Institutului pentru Liberă Iniţiativă şi a muzeelor de istorie din Turda şi Aiud.
Expoziţia prezintă o serie de acţiuni de căutare şi deshumare a unor opozanţi ai regimului comunist, care au fost executaţi de Securitate, fără judecată, în perioada anilor 1948 – 1952. Aceste acţiuni au avut loc în urma cercetărilor de teren şi pe baza unor solicitări venite din partea rudelor şi urmaşilor celor ucişi, fiind desfăşurate în perioada anilor 2007 – 2010, la început de către specialişti, arheologi şi istorici, de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, care a fost înfiinţat din iniţiativa domnului Marius Oprea, în decembrie 2005, printr-o hotărâre a Guvernului Tăriceanu. Schimbările instituţionale intervenite în cadrul acestui institut, în februarie 2010, au făcut ca acest tip de investigaţii speciale să fie oprite iar personalul de specialitate implicat să fie îndepărtat din cadrulinstituţiei. Aceşti oameni îşi continuă însă importanta activitate de cercetare, fără nici un sprijin din partea statului, în cadrul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România, care a fost înfiinţat în aprilie 2010.
Cazurile prezentate în cadrul expoziţiei cuprind un număr de 22 persoane executate, toate prin împuşcare, 21 dintre acestea fiind descoperite şi apoi deshumate prin metode arheologice pe teritoriul localităţilor Hălmăsău, Nepos (jud. Bistriţa-Năsăud), Glodghileşti, Băieşti (jud. Hunedoara), Teregova (jud. Caraş-Severin), Răchiţele, Sântejude-Vale (jud. Cluj), Sălciua, Dealul Capsei (jud. Alba), Gâlgău (jud. Sălaj) şi mun. Satu Mare. Unul din cazurile prezentate abordează problematica unei persoane ucise în satul Muşca, com. Lupşa, jud. Alba, al cărui mormânt a fost căutat în mai multe rânduri, însă acesta nu a fost găsit. În locaţiile amintite, cei ucişi au fost îngropaţi fie în gropi individuale (Glodghileşti, Satu Mare, Băieşti, Sălciua, Dealul Capsei, Sântejude-Vale, Răchiţele, Gâlgău, Muşca), sau în gropi comune, cu două victime (Hălmăsău / Dealul Şasa-Poieni, Teregova, Sântejude-Vale), trei victime (Nepos), sau patru victime (Hălmăsău).
Expoziţia cuprinde obiecte descoperite asupra celor ucişi, fotografii de familie, fotografii provenite din arhiva fostei Securităţi sau făcute în timpul acţiunilor arheologice de deshumare, imagini video de la deshumări şi interviuri cu rude şi urmaşi sau cu anumite persoane care i-au cunoscut pe cei executaţi.
Expoziţia se adresează în primul rând tineretului, elevilor şi studenţilor, dar şi tuturor celor care au cunoscut sau nu în mod direct perioada comunistă, însă ştiu prea puţin sau deloc despre atrocităţile şi victimele directe ale Securităţii la începuturile regimului comunist în România.
Ecouri în presă:
http://www.agerpres.ro/media/index.php/comunicate/item/87875-Comunicat-de-pres-CCICR.html
http://www.casamea.ro/lifestyle/noutati/evenimente/expozitia-numitorul-comun-moartea-6760
http://www.ziare.com/cultura/muzee/numitorul-comun-moartea-la-muzeul-taranului-roman-1127849
http://www.muzeultaranuluiroman.ro/acasa/numitorul-comun-moartea-ro.html
http://www.qbebe.ro/stiri/stiri/numitorul_comun%3A_moartea_-_expozitie_la_muzeul_taranului_roman
http://www.divahair.ro/stiri/o_expozitie_inedita_dedicata_victimelor_comunismului,_la_mtr
http://www.modernism.ro/2011/10/18/numitorul-comun-moartea-mtr/
http://www.amosnews.ro/Vernisajul_expozitiei_Numitorul_comun_Moartea_-29-81755.html
http://webcultura.ro/numitorul-comun-moartea/
http://www.vinsieu.ro/eveniment/bucuresti/bucuresti/expozitii-si-lansari-de-carte/expozitia-numitorul-comun-moartea-la-muzeul-taranului-roman/61188/e.html
http://www.orasulm.eu/evenimente/Muzeul_Taranului_Roman/Numitorul_comun_-_moartea_13830
http://www.inparc.ro/evenimente/detalii/538/numitorul-comun-moartea.html
http://www.presaonline.com/stiri/casa-gradina/expozitia-numitorul-comun-moartea-1388696.html
http://www.ziarelive.ro/stiri/vernisajul-expozitiei-numitorul-comun-moartea.html
http://ziareultimaora.com/expozitie-numitorul-comun-moartea/
http://historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/expozi-ia-numitorul-comun-moartea-are-vernisajul-vineri-mtr
http://www.ziarullumina.ro/articole;1758;1;64081;0;Numitorul-comun-moartea.html#top
http://www.radioromaniacultural.ro/articole/art.shtml?a=133841&c=12&g=2
http://www.informatiadealba.ro/2011/10/20/expozitia-%e2%80%9enumitorul-comun-moartea/
http://www.observatorcultural.ro/Numitorul-comun-Moartea-la-Muzeul-Taranului-Roman*id_3425-news_details.html
http://ciprianvoicila.blogspot.com/2011/10/numitorul-comun-moartea.html
http://www.agentiadecarte.ro/2011/10/%E2%80%9Enumitorul-comun-moartea%E2%80%9D-expozitie-la-muzeul-taranului-roman/
http://www.jurnaldebucuresti.com/2011/10/21/expozitia-numitorul-comun-moartea-muzeul-national-al-taranului-roman-21-octombrie-6-noiembrie-2011/
http://www.ziareaz.ro/agentii-de-presa/articole/amos-news/expoziia-8222numitorul-comun-moartea8221-n-bucureti--la-muzeul-ranului-romn.html
http://www.promoafaceri.com/informatii/comunicate/Educatie+arta/Expozitia+-+Numitorul+comun%3A+Moartea-2140
http://m.stiam.ro/sursa/sapteseri.ro/cultura/expozitii-numitorul-comun---moartea
http://www.ziarelive.ro/stiri/expozitia-numitorul-comun-moartea.html
http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/timp-liber/muzeul-national-al-taranului-roman-trecutul-in-imagini-241629.html
http://www.rssmonster.ro/Expozitii-NUMITORUL-COMUN-MOARTEA1
http://www.stiriazi.ro/ziare/articol/articol/expozitia-numitorul-comun-moartea-in-bucuresti-la-muzeul-taranului-roman/sumar-articol/31702919/
http://ziare.www.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-trecutul-in-imagini.html
http://www.asid-ub.ro/index.php/2011/10/expozi%C8%9Bie-%E2%80%9Enumitorul-comun-moartea%E2%80%9D-la-m%C8%9Br/
http://www.daciccool.ro/timp-liber/evenimente/3954-numitorul-comun-moartea-expozitie-la-mtr
http://www.stiriazi.ro/ziare/articol/articol/expozitie-numitorul-comun-moartea/sumar-articol/31596473/
http://alba24.ro/marturii-ale-victimelor-comunismului-din-judetul-alba-expuse-la-muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-47949.html
http://azi.ro/index.php?data=19.10.2011&rubrica=Calendar&citeste=3
http://calendarevenimente.ro/detalii.php?ev=78839
http://www.puterea.ro/articol/numitorul_comun_moartea
Partizanul se întoarce acasă
PARTIZANUL SE ÎNTOARCE ACASĂ, un film documentar inspirat din cercetările de teren ale membrilor Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România. Materialul a fost realizat de către Laurenţiu Colintineanu, Lavinia Piţu şi V. Mixich, fiind postat concomitent pe siteurile Deutsche Welle şi Hotnews la data de 12 oct. 2011.
Există unele poveşti, deşi foarte vechi, care îşi află abia astăzi deznodământul. În urmă cu 60 de ani, un bărbat oarecare pleca de acasă pentru a lupta din munţi cu străinii care pofteau la averea lui muncită. Barbatul nu ştia atunci că, peste multe decenii, în jurul mormântului său se vor aduna camaradul de arme, nepoata şi câţiva arheologi. Căci după şase decenii, bărbatul nu mai este un oarecare, ci victima unui regim comunist condamnat ca fiind criminal, dar ai carui criminali îmbătrânesc în libertate.
Click aici pentru a-l viziona.
Investigatii arheologice la Rapa Robilor din Aiud
Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR) organizează la Aiud, începând cu data de 7 iunie 2011, o investigaţie arheologică în zona cunoscută sub denumirea de Râpa Robilor, unde comuniştii au ingropat o parte din elita rezistenţei româneşti, care şi-a găsit sfârşitul între zidurile puşcăriei din localitate. În cimitirul penitenciarului gropile de înhumare se făceau ziua de către deţinuţi de drept comun, iar transportul şi îngroparea cadavrelor se făcea numai noaptea, mormintele nefiind marcate cu cruce.
Cercetarea arheologică are drept scop căutarea, recuperarea şi deshumarea osemintelor unor foşti deţinuţi politici, după care se va încerca identificarea acestora.
Operaţiunea va fi coordonată de către Gheorghe Petrov, arheolog la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj şi voluntar la CICCR, aceeaşi calitate având-o şi ceilalţi membri ai colectivului de cercetare, Paul Scrobotă (Muzeul de Istorie Aiud) şi Horaţiu Groza (Muzeul de Istorie Turda). La cercetări va participa şi d-nul Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Alături de arheologi, în teren se va afla şi d-nul Marius Oprea, coordonatorul CICCR.
Forţa de muncă necesară pentru săpături va fi asigurată, în condiţii contractuale, de către Penitenciarul Aiud.
Lucrările de cercetare arheologică precum şi toate celelalte investigaţii care se vor efectua cu acest prilej, se vor desfăşura sub patronajul ÎPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.
Comunicat de presa
Despre Rapa Robilor
Ecouri in presa:
http://www.ziuadecj.ro/eveniment/calvarul-aiudului-descifrat-de-arheologi--67093.html
http://www.napocanews.ro/2011/06/investigatie-arheologica-anticomunista-la-rapa-robilor-de-la-penitenciarul-aiud.html
http://www.clon.ro/la-aiud-va-incepe-o-investigatie-arheologica-in-locul-unde-o-parte-din-elita-rezistentei-romanesti-a-fost-ingropata/931294
http://www.radiocluj.ro/index.php?mid=1&id=25307&nlang=ro
http://www.dcnews.ro/2011/06/la-aiud-inca-se-mai-cauta-rama%C8%99i%C8%9Bele-pamante%C8%99ti-ale-victimelor-temutei-inchisori-comuniste/
http://www.citynews.ro/bucuresti/eveniment-29/s-au-gasit-mormintele-detinutilor-politici-de-la-aiud-121570/
CICCR lansează concursul "Copilărie în comunism"
Vezi aici lista câştigătorilor concursului "Copilărie în comunism"!
Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România a organizat, în colaborare cu Fundaţia Konrad Adenauer şi Fundaţia Culturală „Negru Vodă” proiectul „Copilărie în comunism”, dedicat elevilor de liceu care au dorit să efectueze interviuri de istorie orală pe această temă.
|
|
Participanţii, elevi de liceu cu vârsta între 14-19 ani, au realizat un interviu de istorie orală cu o persoană care s-a născut şi şi-a trăit copilăria în timpul regimului comunist din România, dar şi un eseu în care au descris concluziile trase în urma discuţiilor purtate.
Cei mai buni elevi vor avea ocazia să participe la Şcoala de vară „Comunismul nu este istorie” de la Făgăraş-Sâmbăta de Sus, organizată de CICCR în colaborare cu Fundaţia Culturală Negru Vodă, Memorialul Rezistenţei Anticomuniste „Ţara Făgăraşului” şi Fundaţia Konrad Adenauer.
Expoziția "Numitorul comun:moartea" ajunge si la Deva
Avem plăcerea de a vă anunţa că Vineri, 27 mai 2011, ora 13, la Casa de Cultură Drăgan Muntean din Deva va avea loc vernisajul expoziţiei Numitorul comun: moartea. Cazurile prezentate în cadrul expoziţiei cuprind un număr de 22 persoane executate, toate prin împuşcare.
În cadrul manifestării va avea loc şi proiecţia unui film documentar, realizat de regizorul Nicolae Mărgineanu, care prezintă povestea unor crime ale Securităţii săvârşite într-un sat transilvănean.
Evenimentul nu ar fi fost posibil fara sprijinul partenerilor nostri, Fundatia Konrad Adenauer, Institutul pentru Libera Initiativa, Primaria Municipiului Deva, a Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj si a muzeelor de istorie din Turda si Aiud.
Expoziţia va fi deschisă pentru public în perioada 27 mai – 12 iunie 2011.
Istoria dincolo de cuvinte
|
Istoria dincolo de cuvinte este un proiect independent, realizat în spiritul principiului „pro bono publico”, de mai mulți oameni ce și-au dorit să se implice în amplul și controversatul proces de reconstrucție a memoriei referitoare la istoria recentă a României. L-am pornit pentru a aduce o schimbare, pentru a ne da aportul la construirea unei societăți civile mai bune prin cultură, mentalitate și morală. Partenerii implicaţi în acest proiect sunt:
Penitenciarul Jilava;
Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România;
Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”;
Colegiul Național „Sfântul Sava”;
Colegiul Național „Iulia Hașdeu”;
Școala Centrală;
50mmStudios.
Proiectul constă în vizitarea fostului penitenciar comunist Jilava, cu elevi de la 4 licee din Bucureşti, însoţiţi de foşti deţinuţi politici. Deși implică un număr mare de elevi, scopul lui nu este numai educația, ci şi deschiderea orizonturilor elevilor implicați către domeniul studiului istoric al comunismului în România și în lume.
Este vorba de condamnare, dar și de asumare. Este vorba de morală, nu de politică. Membri ai partidelor istorice, legionari, țărani, muncitori, militari, toți au stat demni în fața bătăilor și umilințelor, în fața foametei și morții. Istoria dincolo de cuvinte este un „proiect-omagiu”. Amintim demnitatea, nu vederile politice. Respectăm suferința, nu diferențele.
Mai multe informaţii pe blogul proiectului: http://reconstructiamemoriei.wordpress.com/
Imagini de la prima vizită: http://www.flickr.com/photos/reconstructiamemoriei/sets/72157626456627466/show/
|
Conferinţa POPORUL PIERDUT - ÎN CĂUTAREA VICTIMELOR COMUNISMULUI la Braşov
Conferinţa a fost susţinută de domnul dr. MARIUS OPREA, preşedintele Asociaţiei pentru
Memoria Victimelor Comunismului şi coordonatorul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România. Evenimentul a fost precedat de vizionarea filmului documentar "Vânătorul de securişti".
Conferința a beneficiat de sprijinul Fundației Konrad Adenauer şi a Institutului pentru Liberă Inițiativă. |
|
Conferinţa POPORUL PIERDUT
Conferinţa POPORUL PIERDUT - ÎN CĂUTAREA VICTIMELOR COMUNISMULUI
Conferinţa a fost susţinută de domnul dr. MARIUS OPREA, preşedintele Asociaţiei pentru
Memoria Victimelor Comunismului şi coordonatorul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România. Evenimentul a fost precedat de vizionarea filmelor documentare
EXECUŢIA şi DEALUL CRUCII
Conferința a beneficiat de sprijinul Fundației Konrad Adenauer, a Institutului pentru Liberă Inițiativă și a Primăriei Municipiului Deva.
vezi articole din presă... |
|
Imagini de la conferința “De ce nu mai avem nevoie de securişti”
Imagini de la conferința “De ce nu mai avem nevoie de securişti”, susținută de Dl. Marius Oprea la Biblioteca Centrală Universitară Eugen Todoran din Timișoara în 11 martie 2011.
|
|
Expoziția "Numitorul comun: moartea" la Timișoara
Vineri, 11 martie 2011, ora 12, la Biblioteca Centrală Universitară Eugen Todoran din Timişoara a avut loc vernisajul expoziţiei
Numitorul comun: moartea şi Conferinţa De ce nu mai avem nevoie de comunişti, susţinută de către domnul Marius Oprea,
preşedintele Asociaţiei pentru Memoria Victimelor Comunismului şi coordonatorul Centrului de Investigare a Crimelor
Comunismului din România. Conferinţa a fost precedată de vizionarea filmului documentar – Vânătorul de securişti.
Evenimentul este dedicat împlinirii a 21 de ani de la lansarea publică a Proclamaţiei de la Timişoara în 11 martie 1990.
Expoziţia va fi deschisă pentru public în perioada 11 – 31 martie 2011.
Aici imagini de la expozitie.
|
|
Marius Oprea in dezbatere publica la Timisoara
Legea care acordă despăgubiri celor care au suferit de pe urma comunismului a fost discutată joi, 10 martie, într-o dezbatere publică la care a participat și istoricul Marius Oprea. La dezbatere, care a avut loc la Baroul Timiș, au participat avocați, magistrați și reprezentanți ai celor 150 de foști deținuți politici și deportați în Bărăgan. Aceștia au discutat despre problemele care le ridică legea 221 din 2009 privind condamnările politice. |
|
Mulţumim!
Dorim să le mulțumim tuturor celor care au venit la concertul de duminică şi celor care ne-au ajutat să îl organizăm. S-au strâns 1915 RON din vânzarea biletelor și donații, sumă ce va fi folosită pentru reparația autoturismului Centrului.
Aici imagini de la concert și la linkurile de mai jos puteţi urmări câteva fragmente din reprezentațiile artiștilor:
Universitatea "Petre Andrei" din Iaşi a încheiat un parteneriat pe 3 ani cu CICCR
Universitatea "Petre Andrei" din Iaşi şi Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România - Asociaţia pentru Memoria Victimelor Comunismului au încheiat miercuri, 2 februarie, un acord de colaborare pentru sprijinirea activităţii CICCR pe o perioadă de trei ani.
"Este un parteneriat onorant pentru universitatea noastră, un parteneriat prin care UPA va sprijini investigațiile arheologice pentru descoperirea victimelor comunismului, iar CICCR va oferi studenților noștri de la facultățile de științe Politice, Drept și Psihologie posibilitatea de a efectua stagii de practică de specialitate”, a explicat prof.univ.dr. Doru Tompea, rectorul UPA.
"Investigațiile noastre sunt foarte complexe și costisitoare, iar fiind ONG, nimic nu e gratuit și ne bazăm mult pe sprijinul comunității. În acest context, UPA devine, alături de Fundația Konrad Adenauer, partener oficial al centrului", a spus şi dr. Marius Oprea, coordonatorul CICCR.
http://www.upa.ro/evenimente-iasi/evenimente-upa/upa-sprijin-activitatea-centrului-de-investigare-a-crimelor-comunismului-din-romania.html
Pe 6 martie, un concert de ţinut minte
Haideti! CICCR vă invită să-i ascultaţi pe Hanno Hofer si Ada Milea cântând despre viaţă şi moarte, duminică, 6 martie, ora 21.
Concertul va avea loc la Green Hours (Calea Victoriei nr. 120), preţul unui bilet fiind de 15 lei. Deoarece evenimentul este dedicat sprijinirii acţiunilor CICCR, întreaga sumă rezultată din vânzarea biletelor va fi donată, graţie bunăvoinţei celor doi artişti, Centrului.
Vă aşteptăm acolo!
|
|
Conferinţa "De ce trebuie condamnat comunismul" susţinută de Marius Oprea la Iaşi
Avem plăcerea de a vă aduce la cunoştinţă faptul că dl. Dr. Marius Oprea, coordonatorul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România, va susţine o nouă conferinţă din seria „De ce trebuie condamnat comunismul”. În cadrul conferinţei va lua cuvântul şi prof. univ. dr. Doru Tompea, rectorul Universităţii "Petre Andrei" din Iaşi.
Evenimentul este organizat de Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România şi Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi, cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer, şi al Institutul pentru Liberă Iniţiativă.
Cu această ocazie va fi prezentat şi filmul Vânătorul de securişti, in regia lui Mirel Bran.
Conferinţa va avea loc miercuri, 2 martie, ora 13, în Aula Magna a Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi.
|
|
Conferinta "De ce trebuie condamnat comunismul?"
Marţi, 22 februarie, a avut loc, în sala de festivităţi a Şcolii Generale „Avram Stanca” din Petroşani, conferinţa „De ce trebuie condamnat comunismul” susţinută de Marius Oprea.
Evenimentul a fost organizat de CICCR, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Petroşani, Asociaţia pentru Educaţie şi Cultură „Eminens” Petroşani, Fundaţia Konrad Adenauer şi Institutul pentru Liberă Iniţiativă.
Cu această ocazie a avut loc şi lansarea cărţii Vânătorul de securişti, de Mirel Bran. Cartea este însoţită de un DVD care conţine un film documentar cu acelaşi nume.
|
|
Articol semnat de Marius Oprea despre Vasile Paraschiv în Observator Cultural
Dovezi despre uciderea a trei partizani anticomunişti
La 8 iulie 1949, trei partizani anticomuniști din Organizaţia „Garda Albă”, care acţiona în zona Bistrița-Năsăud, au fost executați în marginea comunei Nepos, în locul cunoscut sub denumirea de „Dealul Crucii”.
Cei trei, Leonida Bodiu, Toader Dumitru și Ioan Burdeţ au fost uciși sub pretextul fugii de sub escortă de către un grup de trei ofiţeri ai Securității, conduși de Liviu Pangrațiu.
|
|
Preotul Vasile Rus, din comuna Nepos, nepotul lui Toader Dumitru, unul dintre cei executați de către Liviu Pangrațiu a solicitat CNSAS documentele din dosarul referitor la bunicul său și a găsit descrierea celor întâmplate atunci, de unde reiese şi implicarea lui Liviu Pangrațiu, care a condus acțiunea.Liviu Pangrațiu locuieşte în Cluj-Napoca şi până în prezent a negat vehement că ar fi vinovat de uciderea celor trei luptători anticomunişti.
Mai multe detalii puteți găsi la:
http://www.citynews.ro/bistrita-nasaud/eveniment-29/fost-securist-clujean-am-deschis-foc-impuscandu-i-mortal-108102/
http://www.evz.ro/detalii/stiri/cnsas-ofera-dovezile-crimei-de-pe-dealul-crucii-920584.html
Urmaşii partizanilor anticomuniști doresc ridicarea unui monument funerar
Urmaşii partizanilor anticomuniști Leonida Bodiu, Toader Dumitru şi Ioan Burdeţ, ucişi de Securitate în Dealul Crucii, doresc ridicarea unui monument funerar în memoria acestora.
Redăm mai jos scrisoarea adresată de urmași autorităților județului Bistrița-Năsăud.
Domnului deputat Ioan Oltean,
Domnului Liviu Rusu, preşedinte al Consiliului Judeţean,
În cursul anului 1949, Bodiu Leonida, Toader Dumitru şi Burdeţ Ioan au fost ucişi de Securitate în Dealul Crucii pentru că au avut curajul să se împotrivească terorii regimului comunist.
În acest an, CNSAS a eliberat dovezi din care rezulta jertfa şi suferinţa lor. La 24 iunie 2009, după 60 de ani de la uciderea lor, osemintele părinţilor şi bunicilor noştri ucişi în Dealul Crucii au fost reînhumate cu ritual religios în Cimitirul Central din Bistriţa, aproape de Cimitirul Eroilor, la capul lor fiind aşezată o cruce din lemn care vorbeşte despre jertfa lor. |
Troița ridicată pe mormântul celor trei partizani în Cimitirul Central din Bistrița. |
În urma crimei din Dealul Crucii au rămas şase copii orfani şi suferinţa lor care nu se măsoară în cuvinte.
În numele acestei suferinţe şi a jertfei părinţilor noştri ucişi în Dealul Crucii, venim cu rugămintea de a ne ajuta să ridicăm la locul în care ei sunt acum înmormantaţi un monument funerar care să înlocuiască crucea din lemn şi care să stea mărturie peste ani despre jertfa şi curajul pe care l-au avut în lupta pentru libertate şi a se opune ororilor comuniste.
Nu cerem nimic pentru folosul nostru personal, dorim ca, prin ridicarea acestui monument, să nu se piardă amintirea jertfei şi suferinţei lor. Amintim faptul că, în realizarea acestui proiect ne bucurăm de sprijinul domnului Alexandru Uiuiu, director al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Bistriţa-Năsăud.
Rămânem încredintaţi în bunăvoinţa şi înţelegerea dumneavoastră, adăugând că ridicarea acestui monument funerar ar fi o minimă recompensă adusă acestor oameni şi o necesară aducere aminte a luptei şi a martiriului lor pentru ca în comunităţile noastre blestemăţiile dictaturilor de orice fel să nu se mai poata repeta niciodată.
Cu mulţumire şi respect,
Marta Toader, fiica lui Toader Dumitru
Olga Scurtu, nepoata lui Burdeţ Ioan
Preot Vasile Rus, nepotul lui Toader Dumitru
profesor Viorel Rus, autor al lucrării ''Rezistenţa anticomunistă în judeţul Bistriţa-Năsăud''
Expoziţia „Numitorul comun: moartea” la Oradea
Miercuri, 19 ianuarie 2011, la Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai din Oradea a avut loc vernisajul expoziţiei Numitorul comun: moartea. La eveniment a participat şi domnul Marius Oprea, preşedintele Asociaţiei pentru Memoria Victimelor Comunismului, care a sustinut o conferinţă din seria "Comunismul nu este istorie".
Expoziţia va fi deschisă pentru public în perioada 19 ianuarie – 11 februarie 2011.
|
|
COMUNICAT DE PRESĂ
Marţi, 21 decembrie 2010, în ediţia online a ziarului Cotidianul a fost publicat un text semnat de către domnul Ioan Piso, în prezent încă director general la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj. Textul a fost înmânat şi câtorva ziarişti din presa clujeană, care au fost dispuşi să participe la o conferinţă de presă convocată de domnul Piso la muzeu, în ziua de 20 decembrie 2010.
Materialul alcătuit de domnul Piso a fost scos pe piaţă după ce la muzeu a intervenit un conflict, produs ca urmare a punerii în practică a unui ordin al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, care prevedea reducerea unor posturi şi concedierea unor angajaţi. În astfel de cazuri, conform legislaţiei în vigoare, primele vizate de restructurare sunt acele persoane care cumulează două funcţii sau au două slujbe şi îndeplinesc condiţiile de pensionare, în această categorie încadrându-se însuşi domnul Ioan Piso.
Arheologul Gheorghe Petrov, voluntar în cadrul CICCR, a fost vizat de a fi trimis în şomaj
Şeful echipei de arheologi voluntari care lucrează pentru CICCR, şi care în ultimii cinci ani a coordonat toate acţiunile de deshumare a celor executaţi de Securitate a fost pus de directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) în mod ilegal şi abuziv pe lista celor care urmează a fi concediaţi la sfarsitul anului 2010. Curios este faptul că domnul Gheorghe Petrov a fost singurul ales din tot personalul de specialitate al instituţiei.
Vineri, 10 decembrie, Ministerul Culturii a trimis o solicitare Muzeului din Cluj prin care a solicitat reducerea a 11 posturi. Din acestea 3 erau vacante, prin urmare rămăseseră 8 posturi care trebuiau reduse. Motivaţiile directorului Ioan Piso, departe de realitate, nu ţineau cont de legislaţia în vigoare. Mai mult, nu se luase în considerare faptul că prin activitatea sa din ultimii ani (deshumări, investigaţii speciale pe tot cuprinsul ţării, conferinţe şi expoziţia „Numitorul comun: moartea”, Gheorghe Petrov a adus în mod pozitiv în atenţia publică naţională şi internaţională Muzeul. Altfel, instituţia a fost în vizorul presei, mai degrabă datorită scandalurilor declanşate şi permanentizate de directorul Ioan Piso, care, deşi are cumul de funcţii, de salarii şi a depăşit vârsta de pensionare, a refuzat să recunoască legea şi să părăsească postul.
Transition à la roumaine
22 decembrie 1989. Sub asaltul mulţimii, un grup de ofiţeri ai Direcţiei a Va de Gardă şi Securitate s-au refugiat într-un garaj al Comitetului Central al Partidului Comunist, de unde au asistat, neputincioşi, fugii dictatorului şi evenimentelor ce au urmat. Comandantul, generalul Burlan, o veche sosie a lui Ceauşescu, împreună cu colegii săi, au aşteptat două zile încercând să îşi contacteze colegii pentru a afla noile ordine. În final, a apărut la poarta garajului un transportator blindat din care a coborât un om în haine civile, Mihai Montanu, văzut la televizor alături de Ion Iliescu, liderul auto-proclamat al Frontului Salvării Naţionale care preluase puterea. Alături de Mihai Montanu, erau Iulian Vlad, şeful Securităţii, şi un militar, căpitanul Mihai Lupu, văzut şi el la televizor făcând apeluri la intervenţia armatei. Apoi, îşi aminteşte colonelul Burlan, "Am primit ordinul să ne reunim şi să ne angajăm solemn de partea Frontului Salvării Naţionale. Iar noi ne-am aliniat."
Citeşte tot articolul...
Rezultatele finale! Curs de metodologia cercetării comunismului românesc
|
Vizualizează lista candidaţilor admişi la Cursul de metodologia cercetării comunismului românesc...
Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România, cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer şi al Institutului pentru Liberă Iniţiativă, va organiza, pe parcursul anului universitar 2010-2011, un program dedicat studenţilor şi masteranzilor care sunt interesaţi să cerceteze istoria comunismului românesc.
Candidaţii selecţionaţi vor participa, începând din ianuarie 2010, la o serie de seminarii ţinute de specialişti în istoria comunismului românesc şi vor avea ocazia să discute cu foşti deţinuţi politici sau persoane deportate. De asemenea, ei vor avea parte de cursuri de metodologie a cercetării, precum şi de consultanţă din partea angajaţilor CICCR pe parcursul cercetării pe care o vor întreprinde. Cursurile, în număr de şapte, vor avea loc o dată la trei săptămâni.
|
|
Conferinţa "Comunismul nu este istorie" la Oradea
Marius Oprea, preşedintele CICCR, a susţinut luni, 29 noiembrie, la Oradea, o nouă conferinţă din seria „Comunismul nu este istorie”. Conferinţa a fost precedată de vizionarea filmului „Vânătorul de securişti”.
Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Primăria Municipiului Oradea, Academia Civică – Bihor şi a beneficiat de sprijinjul Fundaţiei Konrad Adenauer şi a Institutului pentru Liberă Iniţiativă.
|
|
Susţinerea tinerilor cercetători
Centrul pentru Investigarea Crimelor Comunismului din România îşi propune să susţină tinerii cercetători din România şi Republica Moldova (masteranzi, doctoranzi), acreditaţi la Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, la Arhivele Naţionale Istorice Centrale sau la Arhivele Ministerului Afacerilor Externe care aleg teme de cercetare privind istoria comunismului românesc. |
|
Programul de Arheologie Contemporană
Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România continuă campania de cercetare şi investigaţii arheologice care vizează descoperirea rămăşiţelor pământeşti ale celor executaţi în mod ilegal de către regimul comunist din România.
Considerăm necesară această campanie, cu atât mai mult cu cât, în majoritatea cazurilor, victimele figurează ca decedate în alte circumstanţe, iar familiile au primit înştiinţări false cu privire la cauzele decesului şi locul înhumării. Este, în ultimă instanţă, o acţiune cu un scop creştin, acela de a reda familiilor osemintele celor dispăruţi, ca prim act de dreptate.
|
|
Conferinţa "Comunismul nu este istorie" susţinută de dr. Marius Oprea
Miercuri, 17 noiembrie 2010, a avut loc, la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, conferinţa „Comunismul nu este istorie”, susţinută de Marius Oprea, directorul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România, pe parcursul conferinţei proiecându-se şi filmul "Poporul pierdut".
În cadrul aceluiaşi eveniment, a avut loc şi lansarea oficială a site-ului nostru, www.condamnareacomunismului.ro, precum şi a celor două programe educaţionale adresate tinerilor studenţi şi cercetători:
Galerie foto
|
|
Expoziţia „Numitorul comun: moartea” la Aiud
Vineri, 15 octombrie 2010, a avut loc, la Muzeul de Istorie din Aiud, vernisajul expoziţiei „Numitorul comun: moartea”, în prezenţa unui numeros public interesat.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer şi în cooperare cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei şi Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România.
Expoziţia conţine obiectele personale a 18 dintre victimele executate fără proces de Securitate, victime ale căror rămăşite pămâneşti au fost descoperite în perioda 2006-2009 de către echipa de experţi a fostului Institut de Investigare a Crimelor Comunismului în România, afiliată în prezent CICCR. Sunt prezentate, de asemenea, fotografii ale victimelor precum şi imagini din timpul procesului de exhumare.
La inaugurarea expoziţiei a fost proiectat şi filmul „Poporul pierdut” în regia lui Marius Oprea.
|
|
|
Pe parcursul anului 2010, Expoziția „Numitorul comun - moartea” a fost prezentată şi în Alba Iulia, Braşov, Sighetu Marmației şi în cadrul Penitenciarului Aiud. |
Conferinţele „De ce să condamnăm comunismul”
La 20 de ani de la revoluţie, condamnarea comunismului ridică, nu de puţine ori, semne de întrebare, atât din partea tinerei generaţii, cât şi din partea publicului larg. Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România îşi propune să răspundă la această problemă însoţind campaniile de investigaţii şi proiectele de cercetare derulate, de organizarea unor conferinţe în liceele, centrele universitare sau centrele expoziţionale din România. În cadrul acestor evenimente, CICCR aduce în faţa publicului experţi în istoria recentă a României şi foşti deţinuţi politici care să răspundă la întrebările participanţilor, într-o încercare de a explica, o dată în plus, importanţa cunoaşterii trecutului şi a consecinţelor sale asupra prezentului. |
|
|
|